• Română
  • English

Laboratorul Prognoze și Analize Fitosanitare

Sef de laborator: Tretiacova Tatiana, doctor în agricultură, cercetător conferenţiar.

Potentialul stiintific:
Potenţialul ştiinţific al laboratorului întruneşte 11 unităţi, inclusiv 4 cercetători ştiinţifici dintre care 1 doctor habilitat şi 3 doctori în ştiinţe.

Echipa de cercetare:
Todiraş Vladimir, dr. habilitat în biologie, cercetător ştiinţific principal (protecţia plantelor),
Tretiacova Tatiana dr. în   agricultură, cercetător ştiinţific coordonator  (entomologie, protecţia plantelor),
Tulbure Ion,   dr. în agricultură, cercetător ştiinţific superior  (protecţia plantelor),
Stratulat Tatiana, dr. în biologie, cercetător ştiinţific superior (toxicologie, protecţia plantelor),
Stratu Viorica, cercetător ştiinţific (fitopatologie, protecţia plantelor),
Haidarlî Iulia, cercetător ştiinţific   (fitopatologie, protecţia plantelor),
Focşa Elena, cercetător ştiinţific, (fitopatologie, protecţia plantelor),
Alexi Popa,  cercetător ştiinţific  (fitopatologie, protecţia plantelor),
Nevoia Ghenadie, cercetător ştiinţific stagiar
Şleahtici Eleonora, biolog-coordonator
Parhomenco Chiril, tehnician
Sculea Galina, biolog coordonator.

Direcție ştiinţifică:
Optimizarea sistemelor de monitorizare şi prognoză a dezvoltării bolilor şi dăunătorilor pentru protecţia plantelor în agricultură convenţională şi ecologică.

Scopul de cercetare:
Optimizarea sistemelor de monitorizare şi prognoză a dezvoltării bolilor şi dăunătorilor in sistemele de protecţie pentru agricultura  convenţională şi ecologică prin:
-    elaborarea şi perfecţionarea modelelor de prognoză a bolilor şi dăunătorilor,
-    implementarea a noi  metode de monitorizare a populaţiilor organismelor dăunătoare,  
-    implementarea unui sistem  informaţional de suport a deciziilor pentru protecţia plantelor în reţeaua Internet.

Rezultate relevante:
    A fost elaborată o metodologie nouă pentru prognozarea evenimentelor biologice bazată pe teoria mulţimilor vagi.
    A fost elaborată şi aplicată o metodă nouă de calculare a sumei temperaturilor efective (STE).
    Au fost elaborate softuri pentru două programe de calculator:
-    programul „OptimClass”  – pentru prognozarea dezvoltării fenologice a bolilor şi dăunătorilor;
-    programul „BioClass” –  pentru prognozarea distribuirii în spaţiu a populaţiilor bolilor şi dăunătorilor.  
    A fost elaborat algoritmul modelului pentru prognoza fenologică a viermelui merelor în funcţie de suma temperaturilor efective (STE).  
    Prin aplicarea tehnologiilor GIS/GPS şi a metodologiei noi, bazată pe teoria mulţimilor vagi, a fost propusă cartarea dăunătorilor-cheie  şi efectuată integrarea a 2 tipuri de modele într-un sistem de prognoză.

Aspecte inovative şi avantaje:
Rezultatele obţinute  au fost utilizate în elaborarea Siste¬mului Informaţional în domeniul protecţiei plantelor "Eco-con.net".
Utilizarea metodei noi de calculare a STE a contribuit la reducerea erorii de estimare a termenelor de apariţie a fazelor de dezvoltare fenologică a viermelui merelor până la 1,0-2,0 zile.
A fost soluţionată problema privind simetrizarea datelor iniţiale la elaborarea prognozei fenologice a dăunătorilor prin aplicarea metodologiei bazate pe teoria mulţimilor vagi.

Experienţă în cooperare internațională:
2002-2003   –   Proiect Internaţional-bilateral cu Fondul de Cercetări Fundamentale  a SUA.  Project MBI-3004 CRDF/MRDA (Moldavian Research and Development Association and the  U.S. Civilian Research & Development Foundation).
2006-2009 – Proiect Internaţional-bilateral cu Fondul de Cercetări USAID “Integrated Pest Management of Specialty Crops in Eastern Europe”.  IPM CRSP  Regional Project Albania, Moldova and Ukraine.
2013-2015  –  Proiect Internaţional- bilateral în cadrul Programului STCU- AŞRM „Iniţiative comune de cercetare – dezvoltare” „Development of Pest management System for Organic Grape Production”.

Servicii oferite:

Publicații relevante:

  1. TODIRAŞ, V. Sisteme de suport ale deciziilor pentru protecţia integrată a plantelor. În: Materialele simpozionului ştiinţific internaţional: „Protecţia integrată a plantelor: Realizări şi probleme”. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000, p. 207-209.
  2. TODIRAŞ, V. Fundamentarea sistemului de prevenire şi combatere a bolilor fructelor de măr după recoltare. Teza de doctor habilitat în biologie. Chişinău, 2000. 216 p.
  3. TODIRAŞ, V. Agricultura de precizie: Tehnologii geospaţiale şi informaţionale în managementul culturilor agricole. Chişinău: Tipografia Centrală, 2003. 179 p.
  4. TODIRAŞ, V. Tehnologii geospaţiale şi informaţionale în agricultură. Chişinău: Institutul Naţional de Economie şi Informaţie, 2004. 36 p.
  5. TODIRAŞ, V. Metodă de integrare a funcţiei de dezirabilitate cu funcţiile de apartenenţă în sistemele bazate pe logica Fuzzy. În: Culegere de lucrări ştiinţifice ”Progrese în teoria deciziilor economice în condiţii de risc şi incertitudine: Management, strategii şi decizii fuzzi. Curente teorii şi practici moderne”. Iaşi: Tehnopress, 2009, vol. IX, p. 87 -93.
  6. TODIRAŞ, V.; TRETIACOVA, T. Evaluarea metodelor de calculare a sumei temperaturilor efective pentru prognoza viermelui merelor (Cydia pomonella L.). În: Bul. Inform. IOBC Global. Chişinău, 2009, vol. 40, p. 117-121.
  7. TODIRAŞ, V.; TRETIACOVA, T. şi alţii. Utilizarea tehnologiilor GIS şi GPS în elaborarea modelelor de dezvoltare a bolilor şi dăunătorilor. În: Bul. Inform. IOBC Global. Chişinău, 2009, vol. 40, p. 122-124.
  8. TODIRAŞ, V.; TRETIACOVA, T. Integrarea modelelor de prognoză fenologică şi spaţială a dăunătorilor la măr. În: Bul. Inform. IOBC Global. Chişinău, 2009, vol. 40, p. 49-54.
  9. ТОДИРАШ В., ТРЕТЬЯКОВА Т. Использование программы «БиоКласс» для построения пространственно-временных моделей вредных организмов. В: Научно-теоретический рецензируемый журнал «Вестник защиты растений». Санкт-Петербург-Пушкин, 2013, p. 61-64.

Date de contact:
str. Pădurii, 26/1, bir. 601-609.  MD 2002, Chisinau
Tel./Fax: (+37322) 56-8357
e-mail: v.todiras@yahoo.com